Florile de IE au scaldat valurile Dunarii!
IA romaneasca reprezinta unul dintre cele mai frumoase si mai importante parti ale folclorului si artei romanesti, datorita simbolurilor si povestilor ce se ascund in spatele broderiilor atent lucrate manual, cu migala si pasiune.
IA
romaneasca a cucerit rand pe rand continente, este ambasadorul nostru, al
tuturor romanilor peste hotare.
Pentru cateva zile, ia romaneasca a poposit la Gura Portitei,
paradisul din Delta Dunarii. Frumusetea locului surprins parca dintr-un tablou,
te lasa fara suflu. Locul unde Dunarea se “imbratiseaza” cu Marea Neagra este
greu de descris in cuvinte. Casele simple lipovenesti specifice Deltei cu
acoperis din stuf, imprejumite de palcuri de flori in mii de culori, pasari de
diferite specii ocrotite si o plaja lunga cu un nisip fin si auriu, te atrag de parca nu ai vrea sa mai pleci vreodata. Prieteni iti vor fi doar pescarusii
care vin si pleaca, brazdand in calea lor apa de culoarea smaraldului.
Din dorinta de a surpinde ia la ea acasa, Cristina
Chiriac cea care se afla in spatele brandului Flori de IE, a realizat o sedinta
foto unica si a dus ia romaneasca acolo unde ii sta cel mai bine, in mijlocul
naturii. Fiecare ie surprinsa in imagini este unica, iar faptul ca ea dainuie
de atata timp denota faptul ca ia romaneasca a trecut peste bariera timpului si
ofera viitorului obiceiurile si credintele stramosilor nostri.
Trei tinute frumoase ca florile din toate zonele Romaniei,
au prins viata la malul Dunarii pentru a transmite adevarata lor menire, aceea
de a “trai” mai departe in orice colt al lumii. Renumit pentru frumusetea
costumelor populare, Gorjul s-a “mutat” pentru o zi la malul Dunarii. Un port
cu o vechime de peste 100 de ani, compus din ie decorata in stilul
caracteristic gorjenesc, cu motive de spirala si increngaturi, poale, marama de
borangic si un valnic larg evazat in cute, piesa de greutate din costumul
gorjenesc, a fost purtat de valurile curate si cristaline ale Dunarii.
Spectatori au fost doar pasarile cerului, suprinse parca si ele de frumusetea
portului gorjean.
O ie traditionala din zona Muscelului a fost
surprinsa intr-un adevarat colt de rai, Gura Portitei locul unde Dunarea se intalneste
cu Marea Neagra. Pe fasia ingusta de nisip a ajuns o ie traditionala veche de
peste 120 de ani, cusuta cu fir metalic auriu si argintiu si matase alba, ce a
dat culoare acestor locuri parca uitate de lume, unde timpul a stat in loc. La
ceas de seara in fata unui asfintit ce iti taie rasuflarea, un costum oltenesc
la fel de vechi ca si celelalte piese, avand motiv central un valnic, fost
surprins in imagini ce iti raman adanc imprimate in minte si suflet.
“IA –
ambasadorul meu si al romanilor de pretutindeni va fi din nou in centrul atentiei
in luna septembrie, in cadrul proiectului Romania Centenara un proiect initiat
de Flori de IE si Alexandru Zainea in parteneriat cu Departamentul Centenar alaturi
de Laura Cosoi , Doru Cadar, Brandusa Bordeianu si Adonis Enache. Proiectul va
debuta la inceputul lunii Septembrie la Bucuresti, iar in perioada 16-17
Septembrie va ajunge la Londra si va continua cu marile orase ale lumii. Viena,
Madrid, Barcelona , Paris, Berlin, New York si Beijing sunt doar cateva locatii.
Proiectul Romania Centenara va cuprinde o expozitie a costumelor populare centenare
din colectia Flori de IE, dublata de o expozitie de arta fotografica, prin care
artistul Alexandru Zainea Emanuel da viata si imortalizeaza aceleasi costume
populare centenare purtate cu gratie si traire intensa de catre actrita Laura
Cosoi”, a declarat Cristina Chiriac – fondator Flori de IE si organizator
proiect Romania Centenara.
Pusa in valoare alaturi de frumusetile nemarginite ale acestei tari, ia contribuie direct la promovarea turistica a Romaniei si implicit la atragerea turistilor. Imaginea Romaniei poate fi reconstruita cu ajutorul acestor locuri unice prin frumusetea si salbaticia lor, prin flora si fauna Deltei Dunarii, prin plajele infinite ale Marii Negre, adevarate minuni ale naturii pe care Dumnezeu a fost atat de darnic sa ni le ofere.
Photo credit: Alexandru Zainea
Comentarii
Trimiteți un comentariu