Interviu-- Ioana Patrichi: “Creația este un cal capricios, te poartă unde vrea”
Un produs slow-fashion are nevoie de timp, mai ales pentru că se naște din intensitatea ideilor celui care îl creează. Designer-ul Ioana Patrichi ne spune că în ziua de azi puțină lume știe să aprecieze creativitatea. Patosul unui designer vestimentar trebuie văzut întotdeauna cu alți ochi, iar cine știe că o haină are amprenta unui creator talentat, cu siguranță știe să fie unic și distins. Un interviu despre deagostea fără ezitare pentru haine create din egoismul unui creator altfel…
Care este stilul Ioana Patrichi și cum te vezi, sau cum te simți ca designer în peisajul urban? Ce fel de ființă ești tu și de unde pasiunea pentru haine?
Dacă ar fi să dau un nume stilului meu, cred că ar fi casual, feminin. Nu am făcut exercițiul de a mă vedea din exterior, ca designer în Romania. Cred doar că este un domeniu provocator în care fiecare (designer) își face treaba lui cum știe mai bine... Cât despre peisajul urban, audiență, feedback, voi spune că am cliente care revin, dar am și cliente care au cumpărat doar o dată, dar rămân active pe social media. Nu pot să definesc „peisajul urban” decât trasând un cerc în jurul meu și referindu-mă la clientele mele. Altfel, în viața socială (reală) nu sunt prea activă... Sunt o persoană visătoare, care a trăit mulți ani într-un univers interior al creației vestimentare. Încă de la vârsta de șase ani am avut revelația că voi fi designer, toată copilăria am fost „bântuită” de întrebarea „oare cum se vor îmbrăca oamenii în anul 2000?”... De ceva vreme am coborât cu picioarele pe pământ, am reușit să îmbin partea aeriană de visare, creație, cu realitatea.
Care este povestea hainei pe care o gândești și o produci? Ce ar trebui să ne atragă la piesele vestimentare pe care le faci tu? Ce fel de materiale folosești? Ce anume te inspiră?
Când creez pentru „Designer’s Outfits” – o categorie pe site-ul meu, fac haine pe care le-aș purta eu la vreun eveniment gen o seară la operă, o expoziție de fotografie, un vernisaj etc. Anual fac și două–trei colecții tematice, colecții care au o sursă de inspirație sau o temă. Încerc să folosesc materiale cât mai naturale (în general bumbac), dar lucrez și cu materiale mai prețioase gen tafta, mătase, satin, bumbac satinat. Nu aș putea spune ce mă inspiră, cred că inspirația este o stare de moment, depinde de o anumită stare și ce ar putea să mă trigger-uiască în acel moment. De ani de zile mă inspiră moda din Japonia. Dar am creat de-a lungul timpului și piese cu inspirație din portul tradițional românesc, am o colecție inspirată de ceramica de Horezu, plus alte colecții tematice: o colecție Punk, o serie de tricouri poetice (cu versuri și inserații de dantelă, piele, șnururi). Am creat peste 100 de modele diferite de tricouri poetice. Am inclusiv o colecție inspirată de starea de izolare din pandemie...
Cum consumă moda femeile de la noi, din România? Cum vezi tu moda? Sau, poate că nu îți place moda..
Mă bucur că în ultima vreme au apărut tot feluri de hub-uri, site-uri și pagini pe social media care promovează designerii români. Puțină lume știe câtă muncă este în spatele unui produs slow - fashion, creat în atelier cu migala, puțina lume știe să aprecieze creativitatea. Procentul de fast-fashion este copleșitor mai mare, dar am speranța că la un moment dat se va ajunge să se aprecieze un produs de designer, la adevărata lui valoare, versus un produs cumpărat din Mall. Urmăresc tendințele, caut periodic colecțiile designerilor și caselor de modă, urmăresc paginile de street-fashion din toată lumea, în top fiind Japonia (pentru mine, cel puțin), dar nu știu în ce măsură aliniez creațiile mele la tendințe pentru că îmi place să fac ce am eu chef. Creația este un cal capricios, te poartă unde vrea el/ea...
Cui te adresezi tu? Cine cumpără hainele tale?
Nu pot spune că mă adresez cuiva pentru că actul creativ este egoist si egocentric (a se vedea metafora cu calul), dar analizând pot să spun că tipologia de persoană care cumpără de la mine este feminină, creativă, cool, are simț estetic și îi place fashion-ul.
Ce fel este munca de antreprenor? Ți s-au îndeplinit visele?
Munca de antreprenor, cel puțin pentru mine, în această perioadă, îmi ocupă aproape întreaga zi, asta înseamnad 9 - 21 ca interval orar. Iar, la nivel de gând, cu siguranță mai mult decât atât. În fiecare moment „bricolezi” ceva la „business-ul” tau... Visul meu a fost să fac haine, deci mi s-a indeplinit și mi se îndeplinește în fiecare zi. Cred că ar fi trebuit să formulez mai explicit acest vis și să spun că vreau să fac haine și să câștig bani frumoși din asta. La partea a doua încă lucrez să mi se îndeplinească. Un om creativ are nevoie de multe ”talente” (opuse firii sale) ca să își dezvolte partea de business management: trainninguri, conștientizări, disciplină, focus etc. Așa cum am spus: lucrez și la asta...
Cum se numește colecția pe care o pregătești pentru toamnă și ce anume are special? Prin ce se evidențiază?
Colecția pe care am pregătit-o este cu inspirație japoneză și se cheamă ”Dreaming of Kyoto”. Am creat piese de zi, purtabile, accesibile, cu un ”touch” din kimonourile japoneze sau chiar din costumele Ninja sau samurai...
Care este perspectiva?
Începând de luna aceasta am deschis un mic shop în cadul Arthubx, pe strada Theodor Speranția nr 73 și, ca planuri de viitor, îmi doresc să am energie și să creez tot ce mi-am imaginat eu că voi expune în acest shop...
Comentarii
Trimiteți un comentariu