Compoziția socială ne arată din ce în ce mai mulți copii grași

Pe Anastasia mea o duc zilnic la școală. De acolo o iau zilnic. Pentru că sunt un bun observator, găsesc timp de zece minunte, cât o aștept pe ea, să privesc în jurul meu copiii care-i sunt colegi, fie că sunt mai mari, fie că sunt mai mici. Doi din cinci, fără să exagerez, sunt foarte grași pentru vârsta lor, au acea mină a copilului lăsat de izbeliște, obișnuit cu mesele de fast food după terminarea orelor și cu stat pe jocuri de interenet fără ca cineva să le gestioneze timpul liber. Nu știu dacă ceea ce spun eu acum este adevărat și nici nu vreau să judec, însă atunci când eu eram la școala gimanzială nu existau atât de mulți copii grași. A mânca nu este un lucru rușinos, dar poate că mulți părinți, în graba lor cotidiană și inconștientă. le oferă copiilor libertatea ca aceștia să mănânce exact pe dos. Adică acel mult și prost pe care generația mea nu l-a avut niciodată. Pe mine nu m-a alintat nimeni în copilărie cu bani pentru mâncare. Ei au un Mega IMage pestre drum de unde își cumpără porcării împachetate, pentru că nici mama, nici tata nu mai au timp să facă dimineața un pachet cu sandwich sănătos sau să le ofere acel mic dejun la fel de sănătos în calorii care i-ar putea ține copilului de foame până la prânzul de după ore. Nu știu câți dintre ei au deprins plăcerea ca după ce au ajuns acasă și au mâncat o supă caldă și un fel doi preparat de bunica sau de mămica, după caz, să iasă la joacă în parc măcar timp de două ore. Mulți se retrag tot înre patru pereți și stau pe net. fără să facă mișcare, fără să se bucure de plăcerea aceea de a se juca în gașcă așa cum obișnuiam noi să ne adunăm în fața blocului când eram copii. Poate tocmai de aceea am ajuns să mă oripilez și să văd că fetele din ziua de azi poartă jeans cu două numere mai mari decât ai mei, poate de aceea văd băieți cu burtă la 13 ani, poate de aceea mă săerie din ce în ce mai mult lumea în care am ajuns să ne servim copiii cu tot ceea ce-și doresc pentru ca ei să se transforme în ființe care, de fapt, nu mai seamănă cu ce eram noi. La ora aceasta, bizar și în același timp ridicol, calitatea culinară a unui copil este foarte proastă dacă nu ești grijului, dacă îi oferi atenția cuvenită atunci când trebuie să îl hrănești. Unde mai pui că mai e și goana asta după reputația de a fi cel mai bun, iar alergătura de la o meditație la alta îî dă copilului șanse mari de a trăi în stres și într-o lume pe care o voi numi, simplu, dezumanizată. Atenție, părinți! Stresul chiar îngrașă, s-a dovedit științific!

Comentarii