Casa încuie și descuie

Casa mea are mult lemn

E pentru singurătate, pentru oamenii aproape

Este casa unde sunt deschise și închise drumuri.

Ceaiul e de tei, de salvie și mușețel în căni mari pentru zile în care ratez premii sau vreau liniște în gânduri.

În casa mea nu e concurență.

Numai idei și fapte păstrate bine de tot. Pauze și calm și muzică în surdină și-apoi la maxim când suntem mult prea serioși.

Muzica e casa.

Casa e muzica.

Casa încuie și descuie după plac.

Are personalitate, flori roz la geamuri verzi, înalte, de unde privesc în gol și rostesc "de ce-uri"..

Masa- capodoperă mai mult feminină, cercul nostru strâmt și vinul roșu băut în funcție de cum a fost ziua- în jeansi largi sau fuste strâmte.

Pe tocuri, niciodată.

Patul- lung și lat, lenjerie nouă, același conținut vechi.

Cada din baie- împăcarea cu sine după o zi grea. Dimineața- dușul e putere și acțiune. E speranță de mai bine.

Casa mea are și fotoliu și lampă pentru citit și doi câini, pe ici-pe colo apare și-o pisică gri ca într-un joc ce îl păstrez doar pentru mine.