Pălării

Femeie cu pălărie. Fizionomie frumoasă. Nu oricine poartă pălărie cu boruri ample. Am văzut într-un film o damă diafană cu dresuri negre și portjartier asortate numai cu o pălărie înfășcată de pe capul bărbatului ei. Un accesoriu masculin pe un cap feminin.

A existat cândva o femeie pentru care alegerea unei pălării pentru chipul ei era cel mai greu lucru din lume. A găsit un model superb, privea plină de jind la acest model, însă nu i se potrivea deloc pe capul ei mic. A plâns, știa că nici corpul ei la fel de mic nu avea cum să țină pălăria aceea mare cu boruri largi. Pălărie frumoasă, însă părea dizgrațioasă cu ea pe cap. A plâns, apoi s-a ascuns sub pălărie și a așteptat să crească. Femeiea era doar un copil. Nu a renunțat, a așteptat, pălăria s-a potrivit odată ce anii au trecut. A purtat-o cu magie, nu î-a mai fost deloc rușine să fie văzută cu acea pălărie, o purta ca pe un steag și întorcea privirile bărbaților. A dedicat multe zile acelei pălării, a păstrat-o cu sfințenie până când accesoriul acesta minunat a avut menirea să îi acopere șuvițele albe și obrajii cu riduri fine.

r; ">