Noi

Îți știu secretul, de atunci, din anul acela când ploua în fiecare seară de vară. Mi-ai spus că tot ce se arată incredibil face parte din așteptările acestei lumi. Chiar și o ploaie scurtă de vară, caldă, pe pielea noastră curată, translucidă, de la toate gândurile înalte, blânde și calme. Acum, împart nostalgii cu tine și cu toți cei vechi și noi, împart tristeți și taine din trupul încă viu. Am întors cuvinte și fapte pe dos. Le înțelegi, mă acoperi și mă descoperi, intri și pleci din lumea noastră de pe o zi pe alta. Oare noi am fost la fel și secolul trecut? Iar dacă este așa, vom fi tot noi și cu un secol mai târziu?