Editura Paul Editions lansează "Cafeneaua cu Poeți și Amintiri", un volum de emoții și gânduri semnat George Sbârcea
"Cafeneaua cu Poeți și Amintiri", de George Sbârcea, cea mai recentă apariție a editurii Paul Editions este un volum unic prin care autorul îi poartă pe cititori în lumea infinită a conversațiilor, cu cei mai mari scriitori români precum Liviu Rebreanu, Ion Chinezu, Nicolae Iorga, Alexandru Ciura, Horia Stanca, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga, Tudor Vianu și mulți alții/
Un nume cu rezonanță în lumea artistică, scriitorul și compozitorul George Sbârcea s-a născut pe 23 martie în Topliţa și s-a făcut remarcat atât prin virtuozitatea sa la pian, cât și prin talentele sale polivalente în compoziție și literatură. Fiecare notă interpretată de el devine un capitol într-o poveste muzicală, iar fiecare cuvânt scris dezvăluie latura sa contemplativă și poetică.
George Sbârcea a cucerit inimile ascultătorilor prin opere clasice sau compoziții contemporane, abordarea sa plină de pasiune aducând în prim-plan emoția și profunzimea muzicii. A fost un compozitor prolific, un scriitor și un jurnalist desăvâsit. Lucrările sale sunt o incursiune a emoțiilor umane, ce reflectă o paletă variată de stări sufletești. Compozițiile sale au fost apreciate în concerte și la evenimente culturale de prestigiu din țară și de peste hotare.
George Sbârcea, personalitate marcantă a culturii române a fost și un scriitor desăvârșit. Cartea sa, "Cafeneaua cu Poeți și Amintiri" reprezintă o călătorie literară ce invită cititorul să pășească în universul său introspectiv. Poveștile din cafenea devin întâlniri cu personalități artistice, momente definitorii și reflexii asupra vieții.
„În timp ce scriitorul Ion Agârbiceanu n-a fost o apariţie singulară în literatura română, fiind înrudit, prin preocupările sale, de satul şi oraşul ardelean, cu Ion Slavici şi Liviu Rebreanu, pe omul Agârbiceanu l-am găsit unic în felul său. Era într-însul un amestec inedit de putere şi duioşie, care îi dădea imunitate în faţa oamenilor. Sfiiciunea sa firească punea între ei şi alţii o distanţă, accentuată şi de sutana preoţească. Nu împlinise decât cincizeci şi şapte de ani când a luat conducerea Tribunei clujene, dar gravitatea şi barba stufoasă, de moliciunea câlţului, cu irizări argintii în ea, îl arătau mai în vârstă. Pleoapele lui erau mereu roşii şi în jurul gurii avea o trăsătură de slăbiciune, ca amintirea unui zâmbet sleit. Rămăsese cu toate acestea ceva în el, care îi făcea ochii ascunşi după lentile să lucească de gândire încordată, datorită căreia îi treceau, la răstimpuri, prin priviri, sclipiri de voioşie şi curiozitate.”
Cartea lui Sbârcea nu este doar o cronică a întâmplărilor dintr-o cafenea imaginară, ci este un spectacol literar-muzical în sine. Fiecare pagină oferă cititorilor o experiență completă și captivantă. Fiecare capitol al cărții aduce în prim-plan un dialog între compozitor și poeți celebri, întâlniri care deschid ușa către lumi demult apuse.
Arta lui George Sbârcea nu este divizată între muzică și literatură. Aceste domenii se împletesc și se completează reciproc. Compozitor al celebrei melodii „Ionel – Ionelule”, prin opera sa, Sbârcea nu doar descrie, ci compune cuvintele ca și cum ar cânta la pian.
Comentarii
Trimiteți un comentariu